Amintiri de clădirea veche i-mi apar             așa mută și deslegată

                                                                      doar pietrele mă întreabă

numerul 1 din strada "Vár".                            bun amic  ce mai faci,cei cu 

                                                                      tine,?

Din trecutul de curând revenit

Adios iți spun în acelaș timp                          Știu și simt și pe tine te doare

Ție : Clădirea Veacă.                                     trecutul și a  noastră soarte.

mi-se pare așa  prin ceață                             Sub geamurile mute

te ivești negorată                                           secrete sunt ascunse

sau învălită în zăpadă.                                  mulțimea elevilor jelând

Te mai amintești?                                        -uni sunt deja sub pământ- ;

stateam brați în brați                                     jeleștei pe cei înprăștiați

de plopii încunjurați                                      fiind fideli sau dejertați.

patrunși de mirosul baljamat

ce junimea și plopii ne-au dat.

Și acum alerg îngrijorat

camerele bine cunoscute,

coridoarele îngolite

zgomot nu le bate

linul trist se așaze.

Spunem Clădirea veacă

ce mai aștepți.

nu mai șoptești.