" Haver....figyelsz? "

A zember, aki még soha nem hazudott,
legfeljebb szavát érteni Te, nem tudod,
hisz Ő zsebében hordja a marsallbotot
s így-úgy elvégezte hozzá a jogot.
Miközben apránként"szedi" a lépcsőfokot:
feléd küld egy lekicsinylő gúnymosolyt.
A Hősők-teréről indult el,
mint aki nem kér, de követel,
s mert a József Attila-i "REND" lagymatag:
azt hiszi most már mindent szabad.
Jőtt is a gyors reményteljes gyözelem,
vele a munka is, melyhez a türelem
igencsak hiányzott s lőn baklővések sora:
tisztogatás,metró stop, de Nádor Palota,
új Nemzeti, Grippen-ügy, nyugdíjrendezés
eggyensúlybontó minimálbéremelés,
székház,kőbánya, beléptető miegymás:
mire a zemberek voksolták:jőjjőn valaki más.
Döbbenet, kapkodás: hoci 12 államigazdaság
150 bebetonozott jól dotált hatalmi állás,
remélve hogy az acsargó ordas agyart
elfedi egy jólszabott DíszMagyar.

kis csibész

Régvolt szerelem

Még új voltál és friss
tetszettél,kívántalak,
volt már ilyen más is:
s így már meg-se tartalak.

Mediţii

Pe acest lustos teren
aproape nimic nu e etern,
cîndva era o zicală:
cine minţeşte...să aibă
neaparat memorie bună,
altfel disonant sună.
Azi e de ajuns deja
monoton a răspândea
orice minciună,numai
oprire în timp să nu ai,
permanent rostind orice
în vigoare va trece
cea ce pînă în prezent
se considera deşert.
Încă e mai necesar
obrăznicie să ai:
cu surîs neclântit
Victor(ios) vei fii în sfîrşit.

Registraţie.

M-au scris pe mine
pe nenumerate hîrtie:
membru ca să devin,
sub diferite ordini.
Adeseori m-am lăsat,
dar n-am angajat
niciodată să mă bag
în frunte, ş-in atac.
Rămînând în mediu
fac ce pot, ce ştiu,
dar dacă nu cumva
aflu că aiurea
se fac paşi îndeşert,
le uit poate, dar nu le iert,
şi mă retrag imediat:
nu las liniştea tulburat.

Ruşine? nicidecum, dar nici Mândrie

Sunt Om, Pământean
Creştin şi European
in Ungaria: Cetăţean,
dar din Român neam.
În afară de mine
sînt mai mii de fiinţe,
animale cu mai lungă viaţă,
altele cu frumoase suprafaţă
cine şi ce sens are
e de neştiut mi-se-mi-pare.
Falsă e distincţia:
le stă bine mîndria
ungurilor,depinde
când şi la cine,
în capul meu vine
întrbarea: pentru ce,
(stamoşi ce făcuse?)
În istoria căutând
detailat şi mai adânc
aflăm că ultimul folos
adusae de unguri a fost,
în epoca de aventură,
cu forţă ca să fură.
Rezultatele de azi
multora fac necaz
fiindcă succesiile
meritul fiinţelor străine:
Armeni,Grec, Germani,
Evrei, ba chiar şi Ţîgani,
Lucru lor nu le stă bine
egoismu le convine.